Sedinta de deschidere

Astăzi, 28 septembrie 2007, a avut loc şedinţa de deschidere a Clubului de Istorie "Clio" din cadrul Grupului Şcolar Bicaz. Festivitatea a avut printre invitaţi pe doamna inspector Elena Preda şi pe domnul director George Lazăr.

Dupa o scurta prezentare a activităţii de anul trecut a urmat speech-ul şefei clubului, Alexandra. Elocvenţa discursului referitor la faza naţională a concursului naţional de "Istorie şi Civilizaţie Românescă" de la Piteşti a fost confirmată de aplauzele asistenţei.

În final, invitaţii Clubului au rostit câteva cuvinte de încurajare la adresa membrilor Clubului şi în special pentru aceea care vor participa la concursurile şcolare sau se vor implica în activităţile acestuia.

A început şcoala!

Dragi elevi,

după cum lesne aţi observat, a început scoala. Sperăm că v-aţi "reîncărcat" bateriile pentru noul an şcolar. Membrii Clubului de Istorie vor avea nevoie de toate resursele disponibile pentru a trece cu bine toate concursurile, olimpiadele, prezentările şi ... excursiile ce urmează.
Tuturor vă dorim mult succes!

Catedra de Istorie

Mesajul profesorilor coordonatori la sfârşit de an şcolar

Dragi membri ai Cercului de Istorie "Clio",

dorim sa va multumim pe aceasta cale pentru tot efortul depus in slujba muzei Clio de-a lungul anului scolar 2006/2007. N-a fost deloc usor: concursuri, olimpiade, teme de pregatit si, peste toate acestea, un volum extraordinar de munca.
Va felicitam si ramanem alaturi de voi si in anul scolar urmator in care va trebui sa facem fata unor noi "provocari" ale Istoriei.

Prof. Xenia Sirbu, prof. Mihai Apopei si prof. Ovidiu Albert

România între U.E. şi S.U.A. Perspective.

Cu prilejul zilei de 9 mai "Clio" Bicaz a avut un invitat de seama: prof. Scott Fenwick, reprezentant Peace Corps USA. Scopul acestei invitatii a fost unul clar: evidentierea apropierilor existente intre cea mai noua natiune a lumii si "batranul continent". Discutiile s-au concentrat in jurul rolului pe care Romania il joaca in aceasta ecuatie geopolitica. Prof. Fenwick a dorit sa sublinieze functia de partener strategic pe care tara noastra il reprezinta pentru Statele Unite.
Intr-o alta ordine de idei, membrii Cercului si colegii prezenti au fost "provocati" de invitatul lor la un exercitiu trebuind sa sublinieze particularitatile istoriei romanilor si sa-si exprime opiniile lor relative la viitorul tarii. Discutia antrenanta a permis celor prezenti sa-si exprime opinii - unele contradictorii - relative la acest subiect. Invitatul si-a incheiat prezentarea intr-un mod surprinzator pentru asistenta: "Romania is the most beautiful country I have ever seen. Too bad, that some Romanian citizens don't feel this way".
If you want to find out more about his activity as a teacher in Romania, check out his own blog.

Premiu naţional pentru „Satul de pe Valea Muntelui“

“Monitorul de Neamt”, 9 mai 2007 trei elevi de la Grupul Scolar Bicaz au obtinut mentiune cu o lucrare prezentatã la faza nationalã a Olimpiadei de Istorie.
Grupul Scolar Bicaz si-a trecut în panoplia performantelor o nouã mentiune, de data aceasta obtinutã la faza nationalã a Olimpiadei de Istorie, sectiunea „Istorie si civilizatie româneascã“. Tema pe care comisia nationalã de la Pitesti a apreciat-o ca deosebit de interesantã si originalã a fost intitulatã „Satul de pe Valea Muntelui - oazã de culturã si spiritualitate“ si a avut drept obiectiv cultivarea la tînãra generatie a ideii de conservare a traditiilor populare din zona Bicazului. Modul de prezentate a presupus un referat de specialitate si un CD, realizat în Power Point, pentru etalarea audio-video a subiectului. Ambele suporturi informationale au fost sustinute în fata comisiei de cãtre un echipaj format din elevii Alexandra Grama, Ionela Voaides - din clasa a IX-a si Nicolae Daniel Scurtu - din clasa a X-a, îndrumat de cãtre profesorii de istorie Xenia Sîrbu si Ovidiu Albert. Multumiti de mentiunea adjudecatã la faza nationalã, elevii implicati în acest demers cultural au tinut sã prezinte rezultatul muncii lor luni, 7 mai 2007, si în fata întregului corp profesoral si a elevilor Liceului Bicaz. În finalul prezentãrii, cei trei tineri ai Bicazului, pasionati de istorie, au fost aplaudati la scenã deschisã. mai mult...

Amintiri de la Piteşti

"Pe Argeş în jos
Pe un mal frumos
Negru Vodă trece
Cu tovarăşi zece”

Mulţi au auzit cu siguranţă aceste versuri şi le consideră cuvinte rupte dintr-o legendă, dar puţini sunt acei care le acordă importanţa cuvenită.
Pe urmele lui Negru Vodă am pornit şi noi pe 28 aprilie 2007 pentru a pătrunde pe uliţele încărcate de tradiţie din Goleşti şi apoi pentru a ne răcori în adierea îngheţată a Transfăgărăşanului. Astfel am descoperit un amfiteatru care geme de istorie şi tinde spre viitor. El reprezintă mica românime sau conform hărţii administrative: judeţul Argeş.
Am ajuns aici plini de viaţă, dornici de cunoaştere şi încărcaţi de emoţie. În acea zi avea loc la Grupul Şcolar ,,Astra” deschiderea festivă a concursului. Dacă emoţiile şi oboseala şi-au spus cuvântul, zorii zilei de 29 aprilie trebuiau să ne găsească lucizi şi cu lecţia învăţată: era desfăşurarea probelor concursului. O zi grea, dar frumoasă, o zi care a rămas întipărită în mintea şi în sufletul nostru pentru totdeauna. Nu-şi mai aveau rost emoţiile, trebuia să dăm ce aveam mai bun şi aşa s-a şi întâmplat. ,,Satul de pe Valea Muntelui – oază de cultură şi spiritualitate românească” a ,,trezit” curiozitatea tuturor: atât participanţilor, cât şi membrilor juriului. Eram mândri după ce am trecut şi noi proba cu ,,brio”. Toate echipajele au fost bine pregătite, dar nici noi nu ne-am lăsat mai prejos.
Ziua de 30 aprilie, ne-a întâmpinat cu o excursie de documentare şi agrement pe itinerariul Piteşti - Curtea de Argeş – Cetatea Poienari- Barajul Vidraru cu vizitarea monumentelor istorice şi de artă din traseu.
Treptele istoriei ne-au purtat spre unul dintre cele mai vechi monumente de artă bizantină şi anume Biserica domnească ridicată de Basarab I. În orice direcţie ne-am fi îndreptat, eram întâmpinaţi la fiecare pas de vestigii ale istoriei argeşene, de legende şi tradiţii, de dovezi de luptă permanentă pentru menţinerea independenţei şi spiritualităţii naţionale. Un exemplu semnificativ îl constituie Mănăstirea Curtea de Argeş, ridicată de Neagoe Basarab, care a fost întemeiată legendar de Meşterul Manole, al cărui suflet izvorăşte neîncetat lângă opera sa : Fântâna lui Manole. Apoi, în cheile râului Argeş, pe un pinten stâncos se zăresc ruinele cetăţii Poienari, înălţată în sec. XIV ca loc de refugiu. Tradiţia leagă această construcţie de numele lui Vlad Ţepeş.
O realizare aparte a argeşenilor cu multiple valenţe în plan economic, social şi turistic, a fost construirea barajului de la Vidraru în 1966. Judeţul Argeş dispune de un nivel turistic ridicat – ruta Transfăgăraşanului cunoscută sub denumirea de ,,drumul cerului” pentru frumuseţea inegalabilă a peisajului montan şi a locurilor de popas. Toate aceste peisaje variate şi spectaculoase reprezintă refugii care reuşesc să surprindă măreţia unui apus de soare scăldat în boabele de rouă. Am avut parte astfel de o zi măreaţă, am trăit atât de intens într-o singură zi, într-un singur loc, într-un singur colţ de rai şi anume în judeţul Argeş. A fost o zi paradisiacă, dar totuşi ziua cea mare a fost cea de 1 mai 2007, când a avut loc festivitatea de premiere. Emoţii şi lacrimi, toate exprimau bucuria. Echipa noastră a reuşit să câştige o menţiune care valorează enorm căci această experienţă ne-a maturizat şi ne-a ambiţionat pentru a merge mai departe deoarece ar fi păcat ca tradiţia şi locurile de o frumuseţe fără de prihană să moară, pentru că o dată cu moartea lor va muri şi sufletul românului.
Dacă sacrificiul făcut de Meşterul Manole nu va fi uitat niciodată, atunci să încercăm şi noi să păstrăm tradiţia moştenită din străbuni deoarece tradiţia reprezintă istorie, iar istoria este trecut, prezent şi viitor.

Alexandra

Valea Muntelui „merge“ la Olimpiada Naţională de Istorie

"Monitorul de Neamt", 4 aprilie 2007 • trei elevi de la Liceul Bicaz, Alexandra Grama, Ionela Voaides si Nicolae Daniel Scurtu, vor reprezenta Neamtul la întrecerea nationalã • ei s-au impus în fata colegilor de la licee de prestigiu cu lucrarea „Satul de pe Valea Muntelui - oazã de culturã si spiritualitate româneascã“ Pasionatii de istorie de la Liceul Bicaz au dat „lovitura“ la faza judeteanã a Olimpiadei de Istorie. Ei s-au clasat pe primul loc la sectia „Istorie si civilizatia României“ si vor reprezenta învãtãmîntul nemtean la faza nationalã, ce va avea loc la Pitesti, în perioada 28 aprilie-1 mai. Lucrarea pe care au prezentat-o în concurs cei trei elevi ai echipajului bicãjean a abordat tema conservãrii traditiilor culturale din zonã si a fost intitulatã sugestiv „Satul de pe Valea Muntelui - oazã de culturã si spiritualitate româneascã“. Pe lîngã sustinerea clasicã, printr-un referat al lucrãrii, elevii au prezentat comisiei pietrene, si în Power Point, un documentar audio-video, cu aspecte din trecutul si prezentul asezãrilor rurale de pe vãile Bistritei si Bicazului. „Lucrarea prezentatã în concurs a fost redactatã de cãtre membrii cercului de istorie al Grupului Scolar Bicaz, în urma unei documentãri realizate în teren si prin consultarea arhivelor locale. Concret, am mers în comunele Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei, Tasca, Tarcãu si Hangu, unde am stat de vorbã cu bãtrînii si intelectualii satelor, iar oficialitãtile locale ne-au pus la dispozitie arhivele primãriilor, motiv pentru care dorim sã le multumim tuturor“, a declarat Alexandra Grama, din clasa a IX-a D. Echipajul prezent în concurs a fost format din elevii Ionela Voaides, Alexandra Grama, ambele din clasa a IX-a D, si Nicolae Daniel Scurtu - din clasa a X-a A. Acestia au fost desemnati, pentru a sustine lucrarea, de cãtre membrii Cercului de Istorie al Grupului Scolar Bicaz. „Sîntem cu totii pasionati de istorie, dar si de cultura si civilizatia româneascã. Din acest motiv, ne-am decis sã abordãm pentru studiul aplicativ o temã legatã de subiectul deosebit de generos al vietii satului de pe Valea Muntelui. Ne doare cînd vedem cã traditiile culturale si spirituale ale zonei se pierd pe fondul preocupãrilor cotidiene ale generatiei tinere. Prin acest proiect, cãci, pînã la urmã, asta se vrea lucrarea noastrã, dorim ca viitoarele generatii sã poatã privi în urmã cu mîndrie si respect“, a spus Alexandra Grama. La faza judeteanã, elevii Liceului Bicaz s-au confruntat cu echipaje din scoli cu traditie, precum Colegiul Liceul „Calistrat Hogas“ Piatra Neamt, Seminarul Agapia, la care s-au adãugat si douã echipaje ale Institutului Franciscan Roman. Si, lucrarea bicãjenilor a fost cea mai apreciatã de juriu. Tinerii istorici ai Bicazului au pus acest lucru pe seama documentatiei aprofundate în realizarea acesteia, dar si pe faptul cã au abordat un subiect de mare actualitate, dacã se are în vedere faptul cã sloganul european „unitate prin diversitate“ presupune integrarea României în Uniunea Europeana, cu zestrea sa spiritualã. mai mult...

Proiectul "Satul de pe Valea Muntelui - oază de cultură şi spiritualitate"

Proiectul "Satul de pe Valea Muntelui - oază de cultură şi spiritualitate" este o iniţiativă a Clubului de Istorie "Clio" menită să atragă atenţia asupra specificului deosebit al zonei şi, nu în ultimul rand, asupra valorilor umane care persistă în această vatră de cultură. Va rugăm să lecturaţi acest rezumat şi să vă expuneţi opiniile, comentariile voastre. Vă mulţumim!

„Pe un picior de plai,

Pe o gurǎ de rai...”

Analiza satului muntenesc de pe Valea Bistriţei s-a bucurat de atenţia a numeroşi istorici. Prezentul proiect nu are pretenţia de fi unul exhaustiv. Ne-am propus să reintroducem un mediu cultural, spiritual deosebit – cel al satului muntenesc – în peisajul cotidian al secolului al XXI-lea. Pentru a putea pătrunde în profunzimile acestei teme trebuie rememorate aspectele relevante ale istoriei ancestrale ale acestui ţinut. Din acest motiv am structurat aceast proiect în două mari capitole:

Primul capitol – “Pagini de istorie”, prezintă sumar câteva repere din istoria milenarǎ a zonei. De la aşezările neolitice la integrarea în Uniunea Europeanǎ muntenii au rezistat vicisitudinilor timpului reuşind sǎ-şi conserve intact universul spiritual. În paginile dedicate acestui proces evolutiv am încercat sǎ surprindem dovezi ale continuităţii locuitorilor pe aceste meleaguri, modul în care au opus rezistenţǎ factorilor externi (invaziile, presiunea nobililor şi a domnilor, modernizarea ş.a.) şi şi-au conservat propriile tradiţii.

Al doilea capitol, “Scurt excurs etnografic”, relevǎ aspecte mai puţin cunoscute de către mediul istoriografic romanesc. Mărturiile originale culese direct de la martori oculari sau din arhivele existente în satele de pe Valea Muntelui completează imaginea vieţii spirituale a ţăranilor. Pe de altă parte, am încercat să surprindem şi câteva aspecte legate de viaţa cotidiană a locuitorilor, de ocupaţiile lor curente şi de modul în care îşi petrec timpul liber. Costumul naţional specific zonei trădează vechimea şi continuitatea comunităţilor locale prin simbolistica prezentă în componenţa acestuia.

În elaborarea lucrării am utilizat o gamǎ variatǎ de surse istorice atât principale (izvoare literare, documente de arhivǎ, mǎrturii orale, fotografii), cât şi secundare (monografii de epocǎ din Fondul “Kirileanu” al Bibliotecii Judeţene Neamţ, statistici oficiale ş.a.). Informaţiile au fost obţinute prin diverse tehnici de cercetare cum ar fi: anchete, interviuri, cercetare arhivisticǎ ş.a.

Principalul obiectiv al acestei lucrări îl reprezintă dorinţa noastră de a prezenta si reprezenta valorile culturale ale zonei din perspectiva conservării si transmiterii tradiţiilor populare generaţiilor următoare. Proiectul de conservare îşi propune:

♦ Cultivarea respectului faţă de valorile umane în general şi faţă de cultura şi civilizaţia românească în special.

♦ Însuşirea modalităţilor diverse de organizare a timpului liber, stimularea curiozităţii.

♦ Valorizarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale.

♦ Parcurgerea unor secvenţe de instruire practică şi dobândirea unor abilităţi în domeniu.

24 Ianuarie 1859

O zi solemnă a Unirii

Astăzi e zi de sărbătoare,
O zi a-ntregului popor,
O zi măreaţă făr' de care
N-am fi avut un viitor.

O zi frumoasă de nespus
Care unire ne-a adus
Şi o cinstim cu toţii,
Cu fiii şi nepoţii.

Să dăm azi mâna în unire,
Unire-n cuget şi-n simţiri
Care ne scoase din robie
Şi duşmănoase uneltiri.

Alexandra

Sărbătoarea "Hanuka" la Piatra Neamţ

La invitatia domnului Harry Solomon, presedintele Comunitatii Evreilor din Romania, filiala Piatra Neamt, am avut posibilitate sa participam pe data de 18 decembrie 2006 la manifestarile prilejuite de sarbatoarea evreiasca „Hanuka” ce au avut loc la Sinagoga din Piatra Neamt.„Sãrbãtoarea inaugurãrii" sau „Sãrbãtoarea luminilor” dureazã opt zile comemorând victoria evreilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca sã distrugã religia iudaica si sã elenizeze popoarele de sub dominaþia sa. Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfãsurat între 165-163 î.e.n., desi lupta armatã a evreilor împotriva grecilor a continuat încã multi ani, pânã când evreii din Israel si-au dobândit de facto independenta. Hanuka este asadar o sãrbãtoare postbiblicã. Este o sãrbãtoare minorã, în timpul cãreia munca si alte activitãti nu sunt interzise.

În fiecare searã de Hanuka se aprinde menora specialã destinatã acestei sãrbãtori care, de altfel, se mai numeste din acest motiv si "Sãrbãtoarea luminilor". Talmudul, legea civila si canonica evreiasca, spune cã obiceiul aprinderii menorei are drept scop sã aminteascã public minunea, de aceea, în vechime, sfesnicul era asezat în prag ori chiar pe strada, în fata casei. Obiceiul este de a aprinde o singurã luminã în prima searã, douã în a doua seara, trei în a treia seara, etc. de la stânga la dreapta, pânã când, în a opta searã, toate luminitele sunt aprinse. Dupã o altã traditie, luminile se aprind în ordine descrescãtoare. Ceremonia se desfãsoarã în special în familie, dar se aprind lumânãri si la sinagogã, iar copii primesc o micã sumã de bani. În zilele noastre Hanuka este si un prilej de serbãri cu cântece si jocuri, în special pentru copii. Cel mai rãspândit este jocul cu titirezul. Hanuka a cãpãtat în ultima vreme o importanþã mult mai mare, devenind un substituit al Crãciunului pentru copii evrei crescuti într-un mediu crestin.

O parte din festivitati au loc in sinagoga, loc de rugaciune si de studiu. Sinagoga din Piatra Neamt s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagogã a fost de piatrã, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngãduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explicã si materialul folosit la construirea acestui monument. Sinagoga din Piatra-Neamt e construitã din bârne groase învelite cu taban atât la interior cât si la exterior. Temelia înaltã de piatrã face ca intrarea în edificiu sã se realizeze prin coborârea mai multor trepte, iar interiorul se prezintã ca o galerie închisã cu douã etaje la nord si un singur etaj la vest, unde e sinagoga femeilor, la sud aflându-se o altã galerie de mai mici dimensiuni destinatã copiilor. Interiorul este decorata cu frumoase motive ornamentale florale si scene biblice.

Rabinul conduce ceremoniile de Hanuka. In liturghie, sarbatoarea este marcata in special prin recitarea rugaciunii "Pentru minuni" care este o rugaciune de multumire adusa lui Dumnezeu pentru eliberarea miraculoasa a poporului din robie. Textul acestei rugaciuni este " Iti multumim, Doamne, pentru minunile Tale, pentru eliberarea noastra, pentru bataliile pe care le-ai dat pentru noi si pentru stramosii nostri in zilele de odinioara si in zilele noastre."
La finalul liturghiei toti cei prezenti primesc gogosi cu dulceata si traditionala placinta cu cartofi. Experienta deosebita traita cu prilejul sarbatorii de Hanuka ne determina sa aprofundam aspectele legate de istoria si traditiile poporului evreu. citeste mai mult...