joi, 10 mai 2007

România între U.E. şi S.U.A. Perspective.

Cu prilejul zilei de 9 mai "Clio" Bicaz a avut un invitat de seama: prof. Scott Fenwick, reprezentant Peace Corps USA. Scopul acestei invitatii a fost unul clar: evidentierea apropierilor existente intre cea mai noua natiune a lumii si "batranul continent". Discutiile s-au concentrat in jurul rolului pe care Romania il joaca in aceasta ecuatie geopolitica. Prof. Fenwick a dorit sa sublinieze functia de partener strategic pe care tara noastra il reprezinta pentru Statele Unite.
Intr-o alta ordine de idei, membrii Cercului si colegii prezenti au fost "provocati" de invitatul lor la un exercitiu trebuind sa sublinieze particularitatile istoriei romanilor si sa-si exprime opiniile lor relative la viitorul tarii. Discutia antrenanta a permis celor prezenti sa-si exprime opinii - unele contradictorii - relative la acest subiect. Invitatul si-a incheiat prezentarea intr-un mod surprinzator pentru asistenta: "Romania is the most beautiful country I have ever seen. Too bad, that some Romanian citizens don't feel this way".
If you want to find out more about his activity as a teacher in Romania, check out his own blog.

miercuri, 9 mai 2007

Premiu naţional pentru „Satul de pe Valea Muntelui“


Monitorul de Neamt”, 9 mai 2007 trei elevi de la Grupul Scolar Bicaz au obtinut mentiune cu o lucrare prezentatã la faza nationalã a Olimpiadei de Istorie.
Grupul Scolar Bicaz si-a trecut în panoplia performantelor o nouã mentiune, de data aceasta obtinutã la faza nationalã a Olimpiadei de Istorie, sectiunea „Istorie si civilizatie româneascã“. Tema pe care comisia nationalã de la Pitesti a apreciat-o ca deosebit de interesantã si originalã a fost intitulatã „Satul de pe Valea Muntelui - oazã de culturã si spiritualitate“ si a avut drept obiectiv cultivarea la tînãra generatie a ideii de conservare a traditiilor populare din zona Bicazului. Modul de prezentate a presupus un referat de specialitate si un CD, realizat în Power Point, pentru etalarea audio-video a subiectului. Ambele suporturi informationale au fost sustinute în fata comisiei de cãtre un echipaj format din elevii Alexandra Grama, Ionela Voaides - din clasa a IX-a si Nicolae Daniel Scurtu - din clasa a X-a, îndrumat de cãtre profesorii de istorie Xenia Sîrbu si Ovidiu Albert. Multumiti de mentiunea adjudecatã la faza nationalã, elevii implicati în acest demers cultural au tinut sã prezinte rezultatul muncii lor luni, 7 mai 2007, si în fata întregului corp profesoral si a elevilor Liceului Bicaz. În finalul prezentãrii, cei trei tineri ai Bicazului, pasionati de istorie, au fost aplaudati la scenã deschisã. mai mult...

joi, 3 mai 2007

Amintiri de la Piteşti

"Pe Argeş în jos
Pe un mal frumos
Negru Vodă trece
Cu tovarăşi zece”

Mulţi au auzit cu siguranţă aceste versuri şi le consideră cuvinte rupte dintr-o legendă, dar puţini sunt acei care le acordă importanţa cuvenită.
Pe urmele lui Negru Vodă am pornit şi noi pe 28 aprilie 2007 pentru a pătrunde pe uliţele încărcate de tradiţie din Goleşti şi apoi pentru a ne răcori în adierea îngheţată a Transfăgărăşanului. Astfel am descoperit un amfiteatru care geme de istorie şi tinde spre viitor. El reprezintă mica românime sau conform hărţii administrative: judeţul Argeş.
Am ajuns aici plini de viaţă, dornici de cunoaştere şi încărcaţi de emoţie. În acea zi avea loc la Grupul Şcolar ,,Astra” deschiderea festivă a concursului. Dacă emoţiile şi oboseala şi-au spus cuvântul, zorii zilei de 29 aprilie trebuiau să ne găsească lucizi şi cu lecţia învăţată: era desfăşurarea probelor concursului. O zi grea, dar frumoasă, o zi care a rămas întipărită în mintea şi în sufletul nostru pentru totdeauna. Nu-şi mai aveau rost emoţiile, trebuia să dăm ce aveam mai bun şi aşa s-a şi întâmplat. ,,Satul de pe Valea Muntelui – oază de cultură şi spiritualitate românească” a ,,trezit” curiozitatea tuturor: atât participanţilor, cât şi membrilor juriului. Eram mândri după ce am trecut şi noi proba cu ,,brio”. Toate echipajele au fost bine pregătite, dar nici noi nu ne-am lăsat mai prejos.
Ziua de 30 aprilie, ne-a întâmpinat cu o excursie de documentare şi agrement pe itinerariul Piteşti - Curtea de Argeş – Cetatea Poienari- Barajul Vidraru cu vizitarea monumentelor istorice şi de artă din traseu.
Treptele istoriei ne-au purtat spre unul dintre cele mai vechi monumente de artă bizantină şi anume Biserica domnească ridicată de Basarab I. În orice direcţie ne-am fi îndreptat, eram întâmpinaţi la fiecare pas de vestigii ale istoriei argeşene, de legende şi tradiţii, de dovezi de luptă permanentă pentru menţinerea independenţei şi spiritualităţii naţionale. Un exemplu semnificativ îl constituie Mănăstirea Curtea de Argeş, ridicată de Neagoe Basarab, care a fost întemeiată legendar de Meşterul Manole, al cărui suflet izvorăşte neîncetat lângă opera sa : Fântâna lui Manole. Apoi, în cheile râului Argeş, pe un pinten stâncos se zăresc ruinele cetăţii Poienari, înălţată în sec. XIV ca loc de refugiu. Tradiţia leagă această construcţie de numele lui Vlad Ţepeş.
O realizare aparte a argeşenilor cu multiple valenţe în plan economic, social şi turistic, a fost construirea barajului de la Vidraru în 1966. Judeţul Argeş dispune de un nivel turistic ridicat – ruta Transfăgăraşanului cunoscută sub denumirea de ,,drumul cerului” pentru frumuseţea inegalabilă a peisajului montan şi a locurilor de popas. Toate aceste peisaje variate şi spectaculoase reprezintă refugii care reuşesc să surprindă măreţia unui apus de soare scăldat în boabele de rouă. Am avut parte astfel de o zi măreaţă, am trăit atât de intens într-o singură zi, într-un singur loc, într-un singur colţ de rai şi anume în judeţul Argeş. A fost o zi paradisiacă, dar totuşi ziua cea mare a fost cea de 1 mai 2007, când a avut loc festivitatea de premiere. Emoţii şi lacrimi, toate exprimau bucuria. Echipa noastră a reuşit să câştige o menţiune care valorează enorm căci această experienţă ne-a maturizat şi ne-a ambiţionat pentru a merge mai departe deoarece ar fi păcat ca tradiţia şi locurile de o frumuseţe fără de prihană să moară, pentru că o dată cu moartea lor va muri şi sufletul românului.
Dacă sacrificiul făcut de Meşterul Manole nu va fi uitat niciodată, atunci să încercăm şi noi să păstrăm tradiţia moştenită din străbuni deoarece tradiţia reprezintă istorie, iar istoria este trecut, prezent şi viitor.

Alexandra